Bosnia şi Herţegovina este mai aproape ca oricând de un alt război interetnic precum cel din martie 1992 – decembrie 1995. Această situaţie este alimentată de Rusia, care încurajează diviziunile etnice, relatează Foreign Policy, cerând mai multă acţiune din partea UE, NATO şi SUA pentru a evita „un deznodământ catastrofal”.
Însemnătatea Bosniei, atât pentru puterile occidentale, cât şi pentru Rusia, rezidă din aceeaşi realitate: ţara este situată chiar în zona de încrucişare a intereselor NATO şi ale Rusiei. Occidentul recunoaşte o parte din potenţialul pe care Bosnia l-ar putea avea ca membru NATO, dar pare să nu ţină cont de dezordinea provocată acolo sub auspiciile Kremlinului.
De cealaltă parte, Rusia este pur şi simplu consecventă: după ce a încercat fără succes să împiedice Muntenegru şi Macedonia de Nord să adere la NATO, acum depune eforturi să oprească aspiraţiile Bosniei către acelaşi obiectiv, scriu Tanya L. Domi, profesor asistent la Columbia University, şi Ivana Stradner, bursieră în cadrul programului Jeane Kirkpatrick la American Enterprise Institute într-o analiză publicată în Foreign Policy. Deşi diplomaţia rusă vorbeşte în public despre principiul neintervenţiei în treburile interne, Kremlinul a ameninţat în mod deschis Bosnia în legătură cu cererea sa de aderare la NATO.
În interiorul Bosniei, membrul sârb al conducerii ţării, Milorad Dodik, pus pe lista de sancţiuni a SUA în ianuarie 2017, colaborează sârguincios cu oficialii ruşi pentru a perturba democraţia. De câţiva ani, el cere desprinderea entităţii majoritar sârbe a Bosniei şi alăturarea la Serbia, ca parte a îndeplinirii proiectului naţionalist „Serbia Mare”. Fireşte, Rusia a negat orice amestec în alegerile din 2018 din Bosnia şi în treburile sale interne. În schimb, Dodik a acuzat SUA că ar face aceste lucruri.
Citeste mai mult: adev.ro/qu3u2o
