Criza di Bosnia a început în iulie 2021 când Valentin Inzko, atunci înaltul reprezentant care supraveghea implementarea acordului de pace, a interzis negarea genocidului bosniac. Reprezentanții sârbii au răspuns boicotând instituțiile centrale ale statului.
Republica Srpska, împreună cu aliații China și Rusia, nu recunosc Biroul Înaltului Reprezentant și au cerut de multă vreme închiderea acestuia.
Dodik a anunțat că Republica Srpska se va îndrepta către formarea propriei armate sârbe bosniace, după ce s-a retras din forțele armate comune ale Bosniei. Anunțul i-a alarmat pe mulți bosniaci, precum Hrustanovic, care se tem de revenirea la violența din anii 1990 (citește AICI).
Ahmed Hrustanovic, un imam și profesor din orașul Srebrenica din Bosnia și Herțegovina se teme pentru el și pentru familia sa, deoarece țara se confruntă cu cea mai gravă criză politică și de securitate de la războiul din anii ’90.
Conflictul s-a încheiat în decembrie 1995, odată cu semnarea Acordului de pace de la Dayton, intermediat de Statele Unite, care a stabilit Bosnia și Herțegovina ca stat compus din două entități: o entitate a Federației dominată de bosniaco-croați și o entitate, Republica Srpska, condusă de sârbi.
Milorad Dodik, membru sârb al Bosniei și Herțegovinei al președinției tripartite, care se rotește la fiecare opt luni între un bosniac, un sârb și un membru croat, amenință de 15 ani că Republica Srpska se va desprinde de federație (citește continuarea AICI).
